Cat ai mai trai daca am plati cu timp in loc de bani?

08.11.2017 | De Lorand Soares Szasz | Financiar

Este o intrebare interesanta si s-au facut chiar si filme despre asta.

Dar acum ne intereseaza realitatea, nu filmele.

Cat am mai trai, pe bune, daca am plati cu timp pentru tot ce avem?

Si ca sa raspundem cat mai clar, hai sa luam exemplul lui Alin.

Alin e un baiat de 30 de ani, muncitor si dedicat, care castiga la job 1000 de Euro. La fel castiga si sotia lui.

Dar stai, am zis ca nu mai vorbim de bani, ci de timp.

Asa ca 2000 de Euro = 1 luna din viata familiei lui Alin.

Prietenii lor au cu totii masina si ii spun lui Alin:

“Cat timp o sa mai mergeti cu autobuzul? Meritati si voi o masina buna, totusi. Castigati bani buni, mai lasati portofelul. Banii din portofel isi pierd valoarea.”

Alin aproba si, pe buna dreptate! Deja de 3 ani merg cate 8 kilometri zilnic, pana la birou si inapoi, intr-un autobuz mereu plin si mereu cu arome exotice. 🙁

Cuplul gaseste o masina buna, doar ca ea costa 12 000 de Euro. Pardon, 6 luni din viata. Imprumuta fara dobanda acest timp (bani) de la prieteni. 🙂

Cu alte cuvinte, in total, 6 luni, din viata lui Alin si a sotiei, de azi incolo, se duc pe masina.

Parintii lui Alin il suna frecvent si ii spun:

“Aline, e cazul sa va asezati si voi la casa voastra. Cat o sa mai stati in garsoniera aia? La banii pe care ii castigi…ia-ti si tu o casa, sa stii ca-i a ta.”

Alin asculta. Cat sa se mai mute prin chirii scumpe?

Se duce la banca si i se aproba un credit de 60 000 de Euro, pe 30 de ani, cu 5% dobanda, pentru un apartament fain de tot, intr-un cartier nou.

Dar, in povestea noastra, Alin si sotia lui tocmai si-au vandut bancii aproape 5 ani.

Cum vine asta? 60 000 de Euro = 30 de luni din viata cuplului.

Dobanda totala platita, in 30 de ani, pentru acest credit = 55 953 Euro!, adica 28 de luni. Total: 4 ani si 10 luni.

Povestea continua. In apartament, ei au nevoie de mobilier pe masura. 3 luni.

Cei doi sunt si pasionati de tehnologie, asa ca 2 telefoane, laptopuri, o plasma pentru meciuri si filme sunt absolut necesare. 2 luni. Stai, 2 luni la fiecare 5 ani, ca nu vor sa fie mai prejos decat prietenii lor. 

Nu exagereaza cu concediile, dar macar de 2 ori pe an merita si ei sa se relaxeze. Vara in Tenerife, iarna la schi, in Austria. Costul? 1 luna din an.

Rezonabil. Nimic iesit din tipare.

Cuplul nostru urmeaza sa aiba si un copil. Inca 2 luni pe an merg pentru necesitatile, sanatatea, ingrijirea si educatia copilului.

Provocarea vine cand cei doi isi dau seama ca mai trebuie sa si traiasca din TIMPUL (venitul) pe care il au.

Si vad ca mancarea, intretinerea, hainele, benzina, iesirile, sala, tunsul, medicamentele si alte costuri le consuma 60% (18 zile din luna).

Deci pot plati cu celelalte 12 zile toata lista de mai sus.

Acum, hai sa facem un calcul, daca veniturile lor ar ramane constante. Calculam pentru Alin, dar principiul e acelasi si pentru sotia lui:

Alin are deja 30 de ani. In jurul varstei de 62 de ani, se va pensiona.

Asadar, 62 – 30 = Alin mai are 32 de ani pe care poate sa-i cheltuiasca unde vrea el.

Care 32? Daca necesitatile lunare le iau 60% (19 ani si 2 luni, rotunjit), mai are 12 ani si 10 luni.

minus 24 de luni masinile (pentru ca vor schimba o masina, in medie, la fiecare 10 ani)

minus 58 de luni apartamentul (presupunem ca raman in el toata viata, desi e putin probabil)

minus 12 luni mobilierul (4 x 3 luni, pentru ca il schimba la fiecare 10 ani) 

minus 14 luni tehnologia, innoita la fiecare 5 ani (daca nu mai punem si reparatii)

minus 32 de luni concediile

minus 64 de luni pentru ingrijirea si educatia copilului

__________________________________

Total: 204 luni

Adica…fix 17 ani.

Bun, deci venitul total al lui Alin = 32 de ani. 

Cheltuieli totale = 19 ani si 2 luni + 17 ani = 36 de ani si 2 luni

Cu alte cuvinte, cand Alin va ajunge la varsta de pensionare, inca va mai fi dator cu 4 ani si 2 luni din viata lui.

Poate zici: Care e alternativa? Orice ai face, platesti cu timp. Nu poti fi pe zero.

Categoric. Dar daca cei doi ar fi constienti de calculul de mai sus, ar putea sa schimbe ceva. Acum.

De exemplu, daca ar reusi sa traiasca cu 50% din cat castiga, in loc de 60%, datoria de 4 ani si 2 luni de la final s-ar risipi. Ar fi pe zero.

Dintr-o singura decizie. Nu mai calculam ce s-ar intampla daca:

• si-ar creste veniturile chiar si cu 100 de Euro fiecare
• si-ar pune economiile intr-un cont bun, cu o dobanda peste inflatie
• ar lua un apartament de 50 000, nu de 60 000 si ar plati creditul anticipat
• ar schimba mobilierul la fiecare 12 ani, in loc de 10
• ar renunta la televizor
• ar face o investitie, cu riscuri minime si randament mic

Si vorbim despre idei mici, nu despre schimbari serioase. Daca le-ar face, Alin si sotia lui n-ar mai trebui sa fie datori.

Pentru ca asta-i adevarul, nu-i o situatie fictiva:

Platim cu ani, inainte sa platim cu bani.

Alin nu-si face griji acum. Nu se gandeste ce s-ar intampla daca vine o criza. Sau chiar 2-3 crize, pana ce intra el la pensie.

Nu se gandeste ca abilitatile lui, in timp, aproape sigur vor scadea.

Nu se gandeste la dobanzi mai mari, cheltuieli neprevazute, iesiri din buget. Si asta nu-l costa astazi mai nimic.

Pentru ca nu e scump sa vezi ca platesti cu o zi. Sau chiar cu o luna.

Dar pe termen lung, vezi ca platesti cu viata si asta schimba toata ecuatia.

Stiu, suntem diferiti de Alin. Dar e aceeasi Marie, cu alta palarie.

Si tu, si eu, platim cu viata noastra pentru lucrurile pe care le avem.

Intrebarea care conteaza este: Cu cat din viata ta platesti?

Iti mai ramane viata de trait la finalul datoriilor sau iti raman datorii de platit la finalul vietii?

𝗔𝗰𝗲𝗮𝘀𝘁𝗮 𝗹𝗶𝗯𝗲𝗿𝘁𝗮𝘁𝗲 𝗽𝗼𝗮𝘁𝗲 𝘀𝗮 𝗶𝗻𝗰𝗲𝗮𝗽𝗮 𝗰𝘂 𝗺𝗮𝘁𝗲𝗿𝗶𝗮𝗹𝗲𝗹𝗲 𝗽𝗼𝘀𝘁𝗮𝘁𝗲.

Cu prietenie,

Lorand (care a fost candva in pielea lui Alin) Soares Szasz