Vei ramane singur? (despre menire, partea a II-a)
03.06.2016 | De Lorand Soares Szasz | Dezvoltare Personala si Profesionala
Luna trecuta am scris un articol despre menire.
Daca nu l-ai vazut, iti recomand sa il citesti pe acela mai intai AICI.
Dupa ce l-am publicat, a venit un val de intrebari si asta ma bucura.
Inseamna ca este un subiect care framanta multe inimi. 🙂
Asa ca am ales sa mai scriu despre asta.
Cineva a intrebat daca “vei ramane singur cand iti descoperi menirea?” si e o intrebare buna.
Adevarul este ca nu pot sa dau un raspuns CORECT, pentru ca nu exista unul.
Ce pot sa fac este sa-ti spun ce-am trait si ce-am vazut la oamenii de succes pe care i-am intalnit.
Mai precis, cred ca atunci cand iti descoperi menirea… esti singur.
Da, vor fi oameni care te sprijina neconditionat, dar asta nu inseamna ca te si inteleg.
Iar cand te simti neinteles, e un sentiment asemanator cu singuratatea.
De asta cred ca sunt asa multi oameni care nu isi urmeaza menirea.
Se apropie de ea, poate chiar o descopera, dar apare FRICA.
“Vai, sunt singur!”
Si renunta.
Insa am o veste buna pentru tine.
Daca ai ajuns sau vei ajunge in acel punct, te rog sa nu renunti.
Ci sa intelegi si sa accepti acele clipe de singuratate.
Sa ti le asumi si sa continui pe calea ta.
Pentru ca odata ce iti clarifici misiunea si se vede directia pe care mergi, nu vei mai fi singur.
Vor fi tot mai multi care te vor privi cu apreciere: “Uite ce misiune si-a ales si cum merge pe ea!”
Pentru ca ne inspira cand vedem oameni care au mai mult curaj decat noi.
E o dovada clara ca se poate!
Daca am invatat ceva despre menire, este ca ea depaseste individul.
Menirea are in vedere omenirea.
Asta inseamna ca omul constient de menirea lui va fi dispus sa sacrifice orice altceva.
Cel care chiar face asta se insingureaza la inceput.
Dar, pe parcurs, efectiv devine un magnet.
Ma intreaba lumea cum am reusit sa strang o echipa asa de faina in jurul meu.
Aici e secretul.
Mi-am acceptat misiunea si, da, am fost o vreme singur.
Sotia mea, Vania, a fost cativa ani la rand singura persoana care m-a sprijinit, indiferent ce am ales sa fac.
Acum, cand privesc in urma, vad ce frumos a fost acest drum.
Dupa ce am mers pe el, oamenii buni pur si simplu mi s-au alaturat.
Cand gasesti oameni care isi traiesc menirea, vrei si tu sa traiesti acea intensitate.
Asa strangi cele mai minunate persoane in jurul tau.
Daca urmaresti ce e in esenta ta.
Nimeni nu se va alatura unei misiuni neclare sau nesigure.
Fii tu sigur incotro mergi.
Daca tu nu iti descoperi menirea, cine sa o faca in locul tau?
Iar dupa ce ai descoperit-o, daca nu o urmezi, cine sa o faca?
Si daca o urmezi, dar nu crezi in ea, de ce te-ai astepta ca altii sa creada in tine?
Accepta-ti drumul, cu mintea si cu sufletul. 🙂
Iubeste ce faci si investeste timp acolo, chiar din “timpul liber”.
De fapt, asa stii ca iti urmezi sau nu menirea.
Timpul liber nu inseamna decat ca il poti petrece cum vrei tu.
Iar daca nu-ti place sa-l petreci cu menirea ta, inseamna ca nu ai gasit-o inca.
Menirea ta e locul unde iti place sa investesti tot timpul.
Atentie, nu e ceva ce “ti-ar placea sa faci”, dar eziti sa incepi.
Dr. John DeMartini povestea odata despre un client care a mers la el si i-a spus:
“Mi-ar placea mult sa deschid o afacere care sa ajute oamenii.”
El i-a raspuns: “Ok. De cand iti doresti asta?”
“De 10 ani.”
“Inseamna ca de fapt nu iti doresti asta.”
Daca este intr-adevar menirea ta, o faci.
Daca nu, eziti.
Cand iti descoperi menirea, uiti de piedici.
Mergi in ciuda lor si in ciuda pericolelor.
In 2003, dupa ce a vazut cum a explodat naveta Columbia cu tot cu echipajul de la bord, astronautul Chris Hadfield scria:
“Nu mi-am pus nicio clipa problema sa parasesc NASA.
Si nici nu a fost asta un subiect de discutie in familia mea.”
Stia ce pericole il asteapta.
Putea sa aleaga sa faca altceva.
Dar isi cunostea menirea si stia ca trebuie sa continue.
Asta iti sugerez si tie sa faci.
Nu vei ramane singur.
Si oricum, nu asta trebuie sa fie grija ta.
Ai o menire, pentru omenire.
Gaseste-o. Urmeaz-o. Crede in ea.
Si altii te vor lua ca exemplu.
Cu prietenie,
Lorand (care iti scrie pentru ca e parte din menirea lui) Soares Szasz